Biserica Sfântul Gheorghe – Andronache se află aşezată în partea de răsărit a Capitalei, străjuită de Pădurea Andronache şi râul Colentina, enoria ei învecinându-se la răsărit cu Parohia Uniunea Voluntarilor, la apus cu Parohia Sfânta Vineri – Colentina, la nord cu Pădurea Andronache, pe liziera căreia trece calea ferată Bucureşti – Constanţa, iar la sud cu parohiile Înălțarea Sfintei Cruci și Ion Creangă.

Biserica are o vechime de peste 124 de ani, fiind construită pe moşia lui Gheorghe Niculescu-Andronache, fondatorul iniţial al bisericii de la care a căpătat numele de Andronache.
Primele locuinţe din cartierul Andronache au apărut în jurul anului 1900, după construcţia bisericii care a fost zidită lângă conacul moşiei fondatorului şi lângă o clădire ce era folosită drept cazarmă la acea vreme şi care, mai târziu, a fost transformată în școală primară a cartierului Andronache.
La început, locuinţele enoriaşilor au fost modeste şi legate între ele de drumuri neamenajate, iar comunicarea cu Capitala era foarte greoaie, aceștia având de parcurs 4 km până la marginea Capitalei, respectiv „Bariera Moșilor”.

Biserica Andronache, a cărei construcţie a fost începută în anul 1890, a fost terminată în anul 1900, purtând hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, după numele ctitorului Gheorghe Niculescu-Andronache. În anul 1906, a fost finalizată și pictura bisericii, realizată în stil neoclasic, în ulei, de către pictorul italian Oreste Cantini.
Acest sfânt lăcaş a fost ridicat cu osteneala evlavioaselor familii Alexandra Gh. Ioanin şi sora sa, Elena Vlădoianu, ca o împlinire a dorinţei arzătoare a dreptcredincioşilor părinţi, Eufrosina şi Gheorghe Niculescu-Andronache.

Biserica este construită în stil eclectic, neobiznatin și neoromantic, având influențe specifice stilului din perioada de edificare, anume stilul neoromânesc. Impunătoare prin armonia formelor și a volumelor, biserica se înscrie în categoria bisericilor în plan triconc, cu trei turle, dintre care una pe naos și, două mai mici, pe pronaos.
La intrarea în biserică, patru stâlpi susţin un frumos baldachin din piatră, pe bolta căruia este pictat Sfântul Ierarh Nicolae, în mijloc, iar în dreapta şi în stânga câte un porumbel în zbor, spre cerul înstelat. Deasupra pisaniei se află icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, iar în dreapta şi în stânga ei, icoanele celor doi mari Apostoli Petru şi Pavel, lucrare executată în mozaic de pictorul Ion Vasu.
Suprafaţa construită a bisericii este de cca 200 mp, iar înălţimea de 20 m. Fațadele sfântului lăcaş sunt ornamentate în cărămidă şi piatră de Albeşti sculptată cu motive specifice stilului brâncovenesc.

Biserica are un aspect monumental, dominând întregul cartier prin înălţimea şi frumuseţea ei. Curtea bisericii are 3.800 mp, iar la intrare are o alee pavată, fiind străjuită de tei şi stejari seculari, brazi, mesteceni, tui și alți copaci, aceştia oferind un aspect pitoresc.

În partea dreaptă, lângă zidul bisericii, se află mormântul ctitorilor fondatori cu cruce de marmură neagră de Suedia, precum şi stâlpişori uniţi cu lanţ forjat.
Pictura bisericii a fost restaurată în anii 1934, 1966, 1978, 1987, când s-au consolidat şi cele două turle degradate de mişcările seismice. În perioada 1975-1977, fațadele bisericii au fost reparate, decapându-se până la cărămidă vechea tencuială și tencuindu-se din nou, dar respectându-se cele două brâie de cărămidă dispuse în zimți de ferăstrău care încadrează alte două brâie din panouri decorative din similipiatră. La acestea s-au adăugat cinci brâie din cărămidă aparentă care dau o notă distinctă întregului ansamblu monumental.

În perioada 2017-2024 au avut loc ample lucrări de reparații, consolidare, restaurare și înfrumusețare menite să pună în valoare lăcașul de cult, dintre care cele mai importante au fost: restaurarea și conservarea picturii murale, având o suprafață de 1.119 mp, restaurarea și conservarea iconostasului și a icoanelor, a amvonului, axionițelor şi mobilierului liturgic, montarea unei pardoseli noi din marmură, refacerea Sfintei Mese, realizarea unui sistem nou de încălzire prin pardoseală, schimbarea tâmplăriei, inclusiv montarea unor uși noi, refacerea instalației electrice și montarea unui sistem inteligent de iluminare ambientală, refacerea învelitorii din tablă și montarea de jgheaburi și burlane noi, Restaurarea fațadelor prin îndepărtarea elementelor adăugate la intervențiile anterioare (coșuri de fum, vopseluri, mozaic ceramic, tencuieli) și refacerea elementelor originare de zidărie, integrare cromatică, curățarea paramentului din cărămidă aparentă, refacerea integrală a soclului până la înălțimea de 2 m, recondiționarea elementelor din piatră de la ancadramente, restaurarea și conservarea pridvorului, refacerea trotuarului perimetral ș.a.
Mobilierul (stranele, catapeteasma etc.) a fost executat din lemn de stejar şi mahon sculptat. De asemenea, amvonul şi scara ce urcă la etaj, executate din stejar şi fier, sunt de o frumuseţe aparte.

Se cuvine a se face precizarea că biserica se află zidită pe partea de moşie a doamnei Alexandra Gh. Ioanin care, în anul 1934, a şi primit din partea Patriarhului Miron Cristea Diploma de ctitor. În anul 1920, lăcașul de închinare a fost donat Mitropoliei Ungrovlahiei cu toate odoarele şi mobilierul său, conform Actului de donaţie nr. 17395/1520, cuprinzând şi curtea bisericii de 3.800 mp și  cimitirul în suprafaţă de 45.000 mp, aflat la o distanţă de 1 km de biserică.

La 25 octombrie 1920, biserica a fost sfinţită şi dată cultului pentru nevoile religioase ale enoriaşilor. În anul 1931, ctitorii săi au construit casa parohială.
În anul 2001, au fost terminate lucrările la clopotniţă şi a fost pavată curtea bisericii. În curtea cimitirului parohial s-a ridicat o cantină socială cu o capacitate de 40 de locuri de masă.
Slujitorii vrednici de pomenire care au slujit la această sfântă biserică au fost: Ioan Burlănescu, Grigore Colăcescu, Gheorghe Năstase, Ion Marinescu, Ioan Rădulescu și Diac. Florin-Ciprian Petre. În prezent slujesc: Pr. Paroh Ioan Pantilimonescu, Pr. Daniel Samson, Diac. Emilian Apostolescu și Pr. Nicolae Dumitaşcu – preot îmbisericit.

În fiecare an, parohia organizează excursii cu enoriaşii la diferite mănăstiri din cuprinsul Patriarhiei Române și din afara ei.
În cadrul Parohiei Andronache este implementat proiectul catehetic „Hristos Împărtăşit copiilor”, ca urmare a acestui fapt având loc săptămânal întâlniri cu copiii din cuprinsul parohiei, mai ales că existăși o colaborare strânsă cu profesorul de religie din cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 40.

De asemenea, în toamna anului 2014, a fost înființat Departamentul de Tineret al Parohiei Andronache, care are ca obiective apropierea tinerilor de biserică, implicarea acestora în acțiuni misionar-filantropice și culturale prin organizarea de activități specifice vârstei lor.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la începutul anului 2024, biserica a primit în dar, de la Pcuv. Arhim. Sosipatru Pitulias, slujitor al Bisericii Sfântul Antonie din Veria, Grecia, un fragment din moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Acesta a fost așezat într-o raclă din argint, confecționată la Atelierele Patriarhiei Române, care a fost sfințită dePreafericitului Părinte Patriarh DANIEL în data de 2 aprilie 2024, în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reședința Patriarhală.

Dumincă, 8 septembrie 2024, cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii noastre, Biserica Sfântul Gheorghe a fost resfințită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi, eveniment la care au participat foarte mulți credincioși. Cu acestă ocazie, biserica a primit cel de-al doilea hram, Nașterea Maicii Domnului.